Česká centra, Czech Centres

Česká centra / Czech centres - logo

Program

10.11.2016 - 15.12.2016

Cele Mai Frumoase Cărți 2016 (vernisaj și premiere)

Concursul național de design de carte, ediția a V-a

Curator: Anca Verona Mihuleț (RO)
Instalație pentru expunere: Raluca Popa (RO)
Organizator / Organizer: Asociaţia pentru Performanţă și Cultură 
Coordonator MNAC: Mălina Ionescu

În fiecare toamnă din ultimii cinci ani s-a prefigurat un proces care aduce entuziaştii designului de carte mai aproape de ceea ce numim „Cele mai frumoase cărți din Romania”. Juriul naţional selectează în primă fază cărţile nominalizate pentru premii şi cărţile câştigătoare la fiecare categorie a concursului, apoi cărţile selectate sunt prezentate într-o expoziţie curatoriată. La final, câştigătorii concursului sunt anunţaţi în cadrul unei ceremonii publice.

În acest an, cele mai frumoase cărţi din România vor fi prezentate într-o instalaţie misterioasă concepută de Raluca Popa, alături de o selecţie de cărţi de artist şi obiecte care au la bază hârtia sau care au fost inspirate de viaţa cărţilor, extrase din colecţia Muzeului Naţional de Artă Contemporană din București.

Instalaţia care ocupă spaţiul terasat de la parterul muzeului este creată dintr-o suită de bănci bisericeşti proiectate în stil art nouveau de către arhitectul transilvănean Fritz Balthes la începutul secolului XX pentru Biserica Evanghelică din Cisnădie (judeţul Sibiu). Expunerea prezintă o dimensiune istorică şi încărcată a relaţiei dintre autor şi cartea frumoasă, determinată de echilibrul dintre designul, conceptul tipografic şi conţinutul celor 44 de cărţi aflate pe lista scurtă a juriului. Mare parte dintre ele tratează materialul publicat cu atenţia unui cercetător, încărcând cu simboluri alegerile de tipografiere sau marcând episoade din istoria personală prin operaţiuni tehnice, nicidecum emoţionale. Infinitatea dimensiunii interne pe care o oferă cărţile a căror identitate este pregătită de un specialist se suprapune originii ideii fiecărei cărţi în parte, formei pe care aceasta o preia, spaţiului pe care aceasta îl ocupă şi nu în ultimul rând, urmei pe care o lasă în locul unde este aşezată şi în memoria celui care o răsfoieşte. 

Dezvoltarea percepţiei vizavi de materialul publicat datează din timpul Iluminismului, când s-a impus o concreteţe în ceea ce priveşte tipăritura şi felul în care materialele tipărite ar trebui să transmită spiritul epocii. La sfârşitul secolului al XVIII-lea, interesul faţă de manuscrise şi cărţile tipărite îngrijit era tot mai mare pe teritoriul locuit de români. În această perioadă, în colecţia bibliotecii Batthyaneum de la Alba Iulia a intrat manuscrisul Codex Aureus, un fragment important al unui tetraevangheliar realizat la comanda împăratului Carol cel Mare în jurul anului 810. Manuscrisul are 111 file şi a fost realizat pe pergament, cu scriere capitală în cerneală de aur. Pe de altă parte, aşa-numitul Breviar Brukenthal – o carte de rugăciuni inedită, din secolul al XVI-lea şi ilustrată cu miniaturi inspirate din viaţa zilnică a oamenilor din Ţările de Jos – a fost achiziţionat pentru colecţia Brukenthal de la Sibiu. În ciuda rigorilor impuse de bisericile catolice şi protestante, manuscrisele realizate pe lângă mănăstiri erau caracterizate de libertate de expresie şi abilităţi sporite în ceea ce priveşte tehnicile folosite.

Cărţile frumoase contemporane împrumută din limbajul tehnic al manuscriselor medievale, în primul rând din această relaţie directă cu hârtia, în timp ce tehnica actuală deschide drumul spre experiment şi spre acel vârf al piramidei care este cartea-obiect.

În anul 1990, un grup de artişti şi critici de artă din România au organizat expoziţia cARTe. Object-books made made by Romanian artists [cARTe. Cărţi-obiect realizate de artişti români], cu intenţia de a comemora incendierea Bibliotecii Centrale Universitare din Bucureşti în ultimele zile ale Revoluţiei. Artiştii doreau să arate lucrările pe ruinele bibliotecii, dar din cauza contextului politic incert expoziţia a fost deschisă la Bistriţa, la Cluj şi mai apoi la Muzeul Colecţiilor de Artă din Bucureşti în vara anului 1991. În 1993, expoziţia a fost regândită pentru spaţiul centrului de artă De Zonnehof din Amersfoort, Olanda. În publicaţia realizată cu ocazia expoziţiei din Olanda, Andrei Oişteanu a vorbit despre un fenomen specific istoriei cărţii frumoase din România – şi anume, această evoluţie inedită de la „poezia vizuală”, la „poemul-obiect”, la „cartea-obiect”, revendicând moştenirea DADA. În demonstraţia sa, Oişteanu punctează poemele vizuale şi cărţile vizuale create de scriitori români emblematici ca: Alexandru Macedonski, Tristan Tzara, Gellu Naum sau Isidore Isou, una dintre imaginile cu care a ilustrat textul fiind „poemul-rochie” din 1923, o colaborare între Tristan Tzara şi Sonia Delaunay. Ion Bitzan, Geta Brătescu, Ştefan Câlţia, Nistor Coita, Suzana Fântânariu, Voichiţa Grămadă, Ion Grigorescu, Iosif Kiraly, Stela Lie, Dan Mihălţianu, Nicolae Onucsan, Alexandru Păsat, Lia Perjovschi, Dan Perjovschi, Ileana Ploscaru, Doina Simionescu, Mircea Stănescu, Alex. Leo Şerban, Roxana Trestioreanu sunt o parte dintre creatorii care au pregătit proiecte punctuale pentru cARTe. Cărţi-obiect realizate de artişti români. 

În contextul expoziţiei Cele mai frumoase cărţi din România vor fi prezentate unele din lucrările concepute atunci, care au fost incluse în colecţia Muzeului Naţional de Artă Contemporană, cu scopul de meditaţie şi inspiraţie, fie că percepem cartea-obiect ca pe un discurs despre respiraţie, precum zicea Andrei Pleşu în eseul „Imagine, scris, respiraţie”, sau ca pe un instrument al gândirii despre lume. 

Proiect cultural finanțat cu sprijinul Administrației Fondului Cultural Național. Expoziția face parte din noul program expozițional MNAC.

http://celemaifrumoasecarti.ro/

Loc de desfășurare:

MNAC, Bucharest, Str. Izvor nr. 3 - 4, Bucureşti

Data

De la: 10.11.2016
Până la: 15.12.2016

Organizator:

Centrul Ceh este un co -organizator al evenimentului


Memento pentru eveniment
Acest eveniment nu poate fi amințit pentru că a început deja